Another cold day in hell

Dupa cum scrie si in titlu, a fost cold day in hell. Ce pot sa zic mai mult. N-am mai scris neaparat ceva interesant pe aici, de vreo cateva zile bune si aveam nevoie sa ma exprim liber mai ales dupa ziua de azi care a fost una exact ca in titlu.

Ieri deabia am reusit sa intru 20 de minute amarate pe net sa-mi verific mailurile si uite k acum e 2 dimineata si mai apuc si eu sa intru pe net. De ce la ora asta? Pentru ca pur si simplu in timpul zilei nu prea am nici cea mai mica posibilitate sa intru cateodata si in loc sa pot dormi si eu ca un om normal stau pe net la ora asta.

Motivele sunt foarte variate si au cam inceput in dimineata zilei de ieri, cand unul dintre colegi care imi e si bun prieten imi da trezirea pe la vreo 10 ca “hai ca avem treaba”. Eu, deabia trezit, nemancat si putin confuz apuc sa-i zic ca daca ma i-a cu el la vanzare din usa in usa nu vin (s-a angajat de curand ca si agent de vanzari). El imi da replica ca nu e asta si ca oricum ma i-a cu el. Eu: “lasa-ma frate nu vezi ca imi e somn” si-l intreb unde se duce si-mi zice; “pai sa impartim pliante”. Eu tot asa de somnoros: ” Ai luat-o razna, cine iti i-a pliante duminica?” El: “Pai, ne ducem sa impartim pe undeva pentru PNG.” Parca ziua nu putea fi mai urata. Urasc politica si tocmai am fost tras la impartit tot felul de pomeni electorale din partea PNG-ului cu o saptamana inainte de alegeri; candidat: Catalin Zmarandescu ) Pentru porcaria asta am stat 3 ore in frig macar voi fi platit pentru tampenia asta, marti. Another cold day in hell.

Si ca ziua sa fie plina, unul din ceilalti colegi a stat toata ziua si s-a jucat o tampenie de joc pe PC-ul prietenului meu, asa k nesimtitul pana mai acum vreo jumatate de ora si si-a mai amintit si el sa-l intrebe pe proprietar daca vrea sa faca ceva la computerul propriu. Dovada clara de nesimtire si in plus as mai fi vrut si eu sa lucrez ceva in Photoshop, dar de cine sa ai loc frate cand ala statea ca nesimtitul de parca ar fi fost stapan pe Pc si prietenul meu cam fraier ca nu l-a dat la o parte. N-am nimic cu respectivu dar uneori il doare undeva de lumea cealalta si se crede stapan peste tot.

Cam asa s-a dus duminica mea pe apa sambetei. De o saptamana si ceva tot incerc sa prind loc la computer la lucrez in Photoshop si in alte programe similare pentru ca vreau sa am o baza solida de cunostiinte in domeniu dar cum sa pot lucra cand apuc sa pun mana pe tastatura deabia dupa miezul noptii. Simt mult lipsa unui PC/laptop dar cand sa ma apuc daca n-am unde. Lucrurile astea imi necesita timpul liber pe care il am la dispozitie pe care dupa invatat il irosesc inutil (stiu pleonasm) pentr ca nu am unde sa experimentez.

Macar saptamana trecuta mi-am promis ceva si pana acum m-am tinut de promisiune dar nu e completa inca, asa ca suma primita de la niste persoane darnice pentru care am un imens respect dar nu-mi place sa le iau banii pentru ca efectiv sunt banii munciti de ei si nu sunt obligati sa mi dea mie, si intotdeuana cand fac lucrul asta ma cam simt prost dar iau banii doar ca nu se simta persoanele respective jignite ca le refuz ajutorul.

Promisiunea e ca tin banii aia ca pentru un inceput pentru achizitionarea unui laptop al meu pentru ca m-am saturat sa stau la mila altora si pentru ca am nevoie de el. Fara el o sa-mi fie greu sa-mi dezvolt baza de care am nevoie pentru ideaulurile mele si sa nu mai depind de altii. Vreau ceva al meu, care sa nu-l impart cu nimeni si sa stiu k am facut compromisuri si eforturi pentru a-mi tine promisiunea.

Cam asta a fost my cold day in hell. Sper sa nu mai existe zile ca astea ca simt ca o iau razna.

Conferinte “Tineri de Succes”

Te-ai intrebat ce este succesul? Daca esti curios, vino pe data de 24-26 noiembrie pentru ca noi Sindicatul Studentilor din Cibernetica (SISC) organizam o serie de conferinte sub egida “Tineri de Succes”. Invitatii nostri ne vor oferi o perspectiva noua asupra succesului si ne vor impartasi din experienta lor.

In prima zi pentru domeniul Financiar-Bancar-Bursier o sa stai de vorba cu

• Mihai CHISU (Broker S.S.I.F. IFB Finwest S.A.)
• Dorin GHIDIU (Senior Broker Vanguard)
• Ionut NEGOITA (Director General Pro Hotels)
• Andrei DUDOIU (Director Executiv Devizia Companii si Retea Bucuresti, Banca Transilvania)
• Ionut DUMITRU (Manager Departament Cercetare de Trezorerie Raiffeisen Bank)
• Calin FUSU (Director General Neogen)
• Adrian MUSULIN (Departamentul Comunicatii, BNR, Webmaster). Subtema acestei zile o reprezinta “Contextul actual al economiei mondiale”. Conferinta se va desfasura in cadrul cladirii ASE din strada Caderea Bastiliei, nr. 2-4, la sala 0219 Robert Schuman, in intervalul orar 10-13.

In a doua zi vor fi doua sesiuni: prima parte este destinata domeniului Jurnalistic, cel de al doilea domeniu fiind� Marketing-Advertising-Cercetare. Evenimentele vor avea loc in cadrul cladirii ASE din Calea Dorobanti, nr. 15-17, in sala 2013. Din domeniul Jurnalistic ni se vor alatura conferintei ce are loc intre orele 10-13:

• Andreea MARIN BANICA (jurnalist),
• Robert TURCESCU (jurnalist Realitatea TV),
• Daniel APOSTOL (jurnalist The Money Channel).

Pentru domeniile�Marketing-Advertising-Cercetare, intre orele 14-17, te asteapta cu intrebari

• Alina BRATU (PR Tuborg) si
• Marian MARCU(Managing Partner Novel Research), subtema fiind “Cercetari de piata si implementarea conceptelor de profit si strategii de marketing pe piata”.

In final, domeniul IT&Computers va fi prezentat de�

• Adrian POP (Pc Magazine),
• Andrei GHERGHE (Bizsign),

Vor discuta despre “Rezultatul economic al companiilor care creaza si dezvolta software in Romania”. Conferinta se va desfasura in cadrul cladirii ASE din strada Caderea Bastiliei, nr. 2-4, la sala 0219 Robert Schuman, intre orele 10-12.

Esti curios? Vrei sa afli care sunt secretele succesului? Atunci vino incepand de pe 24 noiembrie la conferinta “Tineri de success“.

Un eveniment organizat de

Bal Cibernetica 2008

E cam ora 4 si inca simt efectele unei nopti nedormite. Ma rog imi permit si eu odata la “n” luni sa fac asta. Dupa cum reiese si din titlul, d’oh azi noapte a fost balul bobocilor la Facultatea mea, adica la CSIE, si ce va pot spune e ca toata lumea s-a distrat. Evident detaliez.

In primul rand, seara a inceput cu putin house pana cand lumea a inceput sa umple sala si a inceput concursul de Miss si Mister si concurentii ne-au incantat cu numerele lor care cum au putut mai bine. Talentul lor nu era iesit din comun dar sau intamplat lucruri mai interesante decat anul trecut. In mare parte mi-au placut toti concurentii, dar in mod special bodypainting-ul Andreei si momentul artistic al Gertei m-au impresionat. In plus la proba de dans au inceput sa se desparta concurentii intre ei si intr-un final nici Andreea (miss popularitate) si nici Gerta nu au castigat. Pacat meritau amandoua. De baieti nu ma intrebati ca 1: nu le-am retinut numele si 2: n-aveam chef sa-mi bat capul cu atatea detalii.

Intre probe atmosfera a fost intretinuta de DJ Project si Voltaj, asa k acelasi club Kristal, a fost prea mic pentru un public asa mare si entuziasmat la auzul melodiilor preferate. Lumea s-a distrat, a cantat impreuna cu formatiile, au aflat cine a castigat concursul de Miss si Mister si apoi petrecerea a tinut pana mai spre dimineata cand toata lumea si-a luat zborul spre paturile confortabile din camine/apartamente.

PS: Cateva video-uri facute de mine. BTW, m-am intalnit pe acolo cu Floryan de la Filmetari (fost coleg) si am vazut-o din intamplare pe Andreea Raicu pe acolo. Habar n-am ce cauta, sincer sa fiu.

Later Edit: Ma scuzati k am intarziat atata cu postul asta, dar am avut ff multa treaba in weekend asa ca sorry .

Ce ciudat a fost azi

Ziua de azi a inceput destul de bine, dar s-a termiant un pic ciudat. Si prin ciudat ma refer ca sa intamplat ceva neobisnuit, ceva de care nu aveam habar. Lucrurile au inceput sa devina mai serioase odata cu apropierea pranzului si a celor 2 cursuri pe care le aveam pe ziua de azi. Ma rog, primul curs a fost super ok si n-am prea stat degeaba in schimb al doilea a fost chiar iesit din comun.

Bun. Dupa o ora juma de pauza in care am cam stat, urma cursul de la ora 3. Toate bune si frumoase, am intrat in sala, m-am asezat intr-una din nenumaratele banci din amfiteatru si am asteptat sa inceapa cursul.

Intra proful in sala, noi toti pregatiti sa scriem, proful dicta la greu si in juma de ora am scris vreo 2 coli fata-verso, explicatii, demonstratii si alte lucruri cand ma uit la ceas: 25 mi pana se termina cursul. Proful se opreste putin din dictat/prezentat, eu las pixul jos si ma aplec putin cu capul peste clipboard si pac. Adorm instant. In mod clar nu trebuie sa va zik ca m-am trezit la 4.20 exact la incheierea cursului, cu ofata de parca n-as fi dormit vreo 3-4 zile si cel mai naspa e ca dormisem destul de mult atunci. In schimb nici unul din colegii mei nu s-a obosit sa ma trezeasca. Ce oameni!

Asa ca s-a dus si cursul asta insa in drum spre casa eram inca adormit asa k pentru a ma trezi mi-am incantat urechile cu un “Locking up the sun’ pentru mai multa vigoare/trezire si un dus cand am ajuns acasa unde m-am trezit definitiv. Ce zi! Bine ca am continuat-o cu balul.

Later edit:Asta a fost in aceeasi zi cu balul .

Epic…fail no. 2

Ok. Nu sunt primul, dar sunt al doilea om care scrie despre asta, pe ziua de azi. Va intrebati despre ce? Pai asta.

Adica ce vreti sa spuneti?? Bloggerii nu “poate” sa cante, sau “care este” treaba. Da mai bine zis s-ar putea sa fiu confundat cu bloggerii. Chiar au un simt muzical dezvoltat, dupa cum a aratat zoso in seara asta. Bine EPIC FAIl no. 2 vine dupa altceva din seara asta cand am vazut unde am ajuns prin blogosfera. Bine si nu din cauza mea.

Clar dupa o saptamana de alergat meritam o pauza. Uite asa am ajuns la Coyote Cafe cu Oby, din fratia SISC-ului la Blog’n'Roll unde cel in cauza avea o invitatie si ma luat si pe mine ca guest. Cu o singura conditie: trebuia sa cant. Prea frumos ca sa fie adevarat nuh.

Stage 1: Dupa indelungi parlamentari asupra melodiei pe care ar fi trebuit s-o behai, primesc de la Oby xsl-urile cu melodiile de la karaoke. Oki. Totul bine pana imi dau seama ca aproape nu stiu nimic de acolo. Holy shit! Respir adanc, parcurg foile si dau de doua melodii mai de doamne ajuta: Aerosmith – Dream On si Enrique Iglesias – Hero. Aleg Hero. O bag pe telefon si timp de vreo cateva ore o ascult intensiv. Ajung sa o stiu pe de rost dar bang. Ajungand la fata locului constat ca melodia nici nu era in playlist. Am pus-o. Strike 1.

Stage 2: Dupa un schimb de replici cu “copila blonda” din care ies sifonat si fara 50 ml de bere din cauza lui AdiPopescu, aud ca printre “spectatori” aka bloggeri se infaptuiesc Cabral si zoso, ma pun de acord cu Oby ca tre sa cantam si rasfoim lista cu melodii. OK. Audioslave, Eminem, 50 Cent, Disturbed, Evanescence si pana si James Blunt imi sar in ochi si nu stiu ce sa aleg pana MegaWattii din cele N boxe scot la iveala k: “melodiile cu 04, 05, 06 si NH nu sunt disponibile”. Ne gandim, sa stricat cd-ul. Clar, tehnologia asta.:)

Luam astfel lista de la capat, song title cu song title, NH peste tot pana imi sare in ochi: Berlin – Take my breath away. Pana aici totul bine. Mergem si ne inscriem, primul Oby apoi eu. Calmi, ne asezam la locurile noastre asteptandu-ne frumos randul si ne minunam la prestatia lui zoso cu Miruna. Strike 2.

Stage 3: ….. urmeaza “that boy next door”, adica Oby. Ajunge in fata si fiind prea multa liniste se decide sa spuna vreo 2 blogosferei;) adica sa-l bata pe zoso la trafic. Incepe muzica, total alta decat cea pe care omul si-o alesese si trage de el sa cante bine si canta, pana intr-un final se termina melodia si macar scapa. Urmeaza doua tipe super care nu prea aveau ureche, dar in final imi vine randul. O da! Ce putea sa mi se intample, nu-i asa! “Never say never again” sau “nu vin 2 fara 3″ va spun ceva:-? Ajung in fata, ma prezint ca asa e frumos si mi se pune melodia. Oups! In loc de Berlin primesc Superfreak si totul devine blank. Incerc eu sa deslusesc versurile, blah, blah, pana intr-un final in care se termina piesa si imi vine in minte o zicala celebra de pe YM, “you suck more than I do” plus putine aplauze si un mic gest de la o bloggeritza care ma intreaba daca sunt poet. Strike 3.

Asa ca dupa peripetiile astea ne-am decis sa ne facem nevazuti si sa nu aducem aminte ca ne-am facut de cacao cantand dar n-a amandoi am facut lucrul asta. Premiile “you stink”, sau “Zmeura de nu stiu ce …” se pot acorda la sediul oricarui “Rebu” din tara si strainatate atata timp cat ajung la reciclat.

Pana la urmatorul blogger meet sper sa nu mai cant si va zic nb.

Acum 13 ani

“Cu acest articol particip la concursul organizat de eMAG cu ocazia lansarii in Romania a gamei de laptopuri HP Pavilion pe 30 octombrie 2008. Concursul este jurizat de Victor Kapra si de reprezentantii eMAG.”

Am o vaga idee ca acum 13 ani, lumea romaneasca nici nu auzise de internet, blogosfera si alte chestii din astea. Ce intamplari as putea avea de atunci?

Imi aduc aminte cu nostalgie ca deabia implinisem 7 ani (ce mare eram) si imi gandul imi era inca cu un an in urma cand tipam ca orice copil la golurile alor nostrii de la mondialul American si aveam inima cat un purice cand speram o minune cu Suedia. Asta fiind atunci. Acum stiu din ce e facut fotbalul romanesc si nu mai tresar asa. Acum 13 ani, eram boboc in “Institutia” numita scoala prin care fiecare din noi a trecut ca sa ajunga unde suntem acum. Imi amintesc chiar si dupa atata timp colegii exasperati si speriati de doamnele care veneau odata la cateva luni sa ne faca 2-3 vaccine pe an, sau vremurile in care era la moda sa plangi sau sa te certe invatatoarea ca n-ai facut bine bastonasele, liniutele si alte chestii din categoria invatare.

Ce-mi mai pot aminti de lucrurile de acum 13 ani? Ah, da. Primele mele contacte cu un Pentium I la casa unchiului meu unde jucam cu drag vechiul Prince of Persia 2D, Volfield sau nemuritorul biliard si lucrul cel mai de pret intamplat pe vremea aia a fost clar sa cunosc o persoana speciala aka prietena mea cea mai buna in toti acesti ani si una din persoanele cu care pot vorbi orice la orice ora.

Un gand

Cum sunt si cum eram pot fi 2 lucruri complet diferite, prin prisma faptului ca ca multa lume vrea sa ma cunoasca asa cum sunt si nu cum eram. Dar poate ca modul cum eram nu reflecta aspectul actual ci poate il intareste.

De fapt lucrurile astea doua sunt interconectate. Viata mea asa cum o stie multa lume, se poate numi roz, dar deep down inside of it nu e. Majoritatea oameniilor care cred asta nu ma cunosc cu adevarat si nu-mi cunosc “my issues” cu viata si pur si simplu nu ma inteleg. Pentru mine totul se rezuma la un singur lucru.

Un gand care imi da incredere atunci cand sunt pe cale sa cedez. Mai mult decat un gand e un vis care intotdeauana ma trezeste la realitate si imi arata merit mai mult decat ceea ce mi se intampla. Ultimele luni nu au fost tocmai placute sau pline de fericire pentru mine dar trecutul il las rapid in urma pentru ca nu are rost sa-l agat de mine ca un bolovan. Ce-a fost a fost si “zambeste maine va fi mai rau” nu cred ca are vreo relevanta aici. Stiu doar ca visul ala imi arata ceea ce as putea fi daca sa fiu mai relaxat, sa o las mai moale cu unele lucruri si sa fiu doar eu.

In final outcome-ul e diferit de orice mi s-a intamplat pana acum si duce la un rezultat +. Asa ca le multumesc celor care cred in mine, si care stiu ca pot mai mult si incerc sa fac totul cat mai bine pentru ca “I never back down a challenge”. Visul o sa devina realitate( macar o parte din el) si atunci pot spune ca sunt cu adevarat multumit de ceea ce fac.